Sa nu-ti para rau

Fiecare varsta are concluziile ei. Cand eram mic primeam prea multe lectii, aveam o gramada de teme si am descoperit pentru prima data teoria relativitatii. La scoala timpul trecea foarte greu, cand ajungeam acasa si trageam cate o nemteasca cu Tibi se facea noapte cat ai zice “mai stau 5 minute”. De gasca nu eram nici atunci cum nu am reusit sa fiu nici mai tarziu. Nu fumam in baie si niciĀ  bataus nu am fost. In schimb mai incasam cate o palma de la sora mea cand incercam sa ii ascunde un cinci la mate. Asta nu a rezolvat nimic, singura formula ce imi trecea prin cap era cum sa sa cresc mai repede sa-i intorc serviciul surorii mele. Continue reading

Unde?

La un moment dat nu o sa mai am solutii pentru a pleca. Nu o sa mai stiu incotro sa o mai iau pentru a scapa de ceea ce adunat si pus in raftul zilnic devine stres, nervi, suparare. De traficul de temeri ce ma macina zi de zi si de ganduri ce se urca pe mine secunda de secunda. De frigul nefiresc de firesc. De noaptea ce vine la ora 16:30. De ego-ul ce inca imi da tarcoale ca o hiena. De amintiri. De mintea ce macina mereu ceva. Continue reading

Al treilea rand de riduri

Fiecare gand ce il am e mai prezent ca prezentul. De fapt, nu pot sa simt clipa asta de care iti spun pentru ca in mintea mea brazdeaza inca gandul trecut. Si-a facut loc incet, dar temeinic asemeni unui caine la care o data i-ai dat o bucata de paine, el nu o sa mai plece niciodata. Iar in cazul asta e vorba de alt tip de fidelitate, acum o sa ii simt coltii in creier. E acolo, il simt si isi croieste drumul spre fata mea, o sa imi apara in ochi si o sa imi apese fruntea de acum incolo.

Continue reading