Tot mai bine era pe timpul lui Ceausescu! Propozitia asta o mai auzim din cand in cand de la oameni in varsta, de la cei lipsiti de un loc de munca si de posibilitati, cei ce prefera minima subzistenta eventualei “bunastari” generate de capitalism. Pe de alta parte inainte de ’89, cel putin in zona Bistrita, se practica la scara mare trocul: vecina care lucra la Avicola ii dadea un pui vecinului ce muncea la “Renel”. Mai tarziu vecinul venea si ii repara instalatia electrica. Sau oua pentru lapte, carne pentru… cizme, samd. In consecinta, nevoile primare erau cat de cat aranjate, insa exista o sete enorma de informatii. Media era aservita unui singur subiect si invariabil tot ce se emitea era pe respectiva tema. Ne-am castigat libertatea, nu mai e nevoie de troc cu vecinul, putem sa cumparam oricand cartofi din Belgia si legume din Turcia si odata cu asta a devenit accesibila si informatia. In toate formele ei, de  la caraghios la vulgar, repetativ sau grotesc. Astfel stie toata lumea ca:

• “vedetele” mananca inghetata si uneori se si pateaza
• ministrii au amante
• fotbalistii au un vocabular limitat
• presedintele se supara, se enerveaza, semneaza (sau nu) documente
• actori sau cantareti anonimi mor zi de zi
• totul este exclusiv cand de fapt apare peste tot
• e oficial orice mic rahatel spus de cineva, scos din context, scris apoi cu litere ingrosate
• se stiu ce sentimente vor avea in viitor diferiti indivizi (cand o sa vada Georgel poza asta va crapa de gelozie)
• iarna nu e iarna e un sir de coduri colorate
• simple cuvinte aruncate devin anunturi asteptate de toti fanii sau o lume intreaga
• orice chestie s-ar putea intampla, insa aproape niciodata nu se intampla
• in fiecare an avem un sfarsit al lumii

Ma opresc aici, desi as mai putea da zeci de exemple, gluma ce a devenit media nu mai ajuta in mod real pe nimeni. Totul este despre nimic, iar iluzia faptului ca avem informatii este cea mai mare forma de spalare pe creier. Deschide ochii, inima si urechile, tot ce ai nevoie sa stii e langa tine de obicei. Iar eu in acest context aleg sa fiu neinformat sau sarac cu duhul.

Poza am facut-o in Agua Dulces (Uruguay)