In/dependenti

Suntem nascuti si crescuti sa fim dependenti. Lumea noastra nu e a noastra, e a lu’ colegul, mama, tata, iubitul, vecinul si sora, e a taximetristului, iar noi nu putem s-o parcurgem singuri, oricat de mult am fi convinsi de contrariu.

Daca in momentele imediate nasterii avem nevoie de o palma peste fund ca sa icnim un tipat, mai tarziu o sa avem nevoie de un deget de sprijin in primi pasi ce ii facem spre cucerirea lumii. Iar dupa nu prea multa vreme de un doctor sa ne prescrie un calmant ce doar pare ca ne linisteste inima zdrobita de… altcineva! Practic avem nevoie de ajutor si pentru a fi dezamagiti!  Continue reading

Eu strutul

In dimineata asta m-a sunat cineva sa imi spuna ca tata s-a imbolnavit. M-am trezit ca din pumni, (impropriu spus m-am trezit pentru ca insomnia ma chinuie de aproape un an) si mi-am dat seama ca nu pot face nimic. Eu sunt in Bucuresti, el la Oradea. Imi deschid laptopul si imi deschid si sufletul, accept sa intre acolo caini ce omoara copiii, patrioti nelamuriti ce militeaza pentru aur sau titan, il las pe Ponta si mai confuz, simt lacrimile lui Gigi la iesirea din sala de judecata si cand inima mi se umple mai imi bag si in cap si in gat si in umeri si mai gasesc loc! De “razboiul” din meciul cu Ungaria urmat de parodia cu turcii, de regi si farisei, de silicon, de saracie, de exclusiv, senzational, e oficial si coduri colorate de prostie. Nu mai incape nimic si atunci imi pot injecta oricand doze de Velea si Antonia, pentru ei e loc mereu.

Continue reading